ForTheWin - turneu in reteaua spatiilor independente
un spectacol de Bogdan GEORGESCU
cu Andreea EȘANU Andrei IONIȚĂ Sînziana NICOLA
CORPORAȚIE vs COMUNITATE //
INSTITUȚIONALIZAT vs INDEPENDENT //
INDEPENDENT vs INDEPENDENT //
COMERCIAL vs ATITUDINE.
2.11. – CHIȘINĂU – TEATRUL SPĂLĂTORIE – ora 19.00 //
3.11. – IAȘI – TEATRU FIX – ora 19.00 //
5.11. – TÂRGU MUREȘ – TEATRUL ARIEL – ora 19.00 //
6.11. – CLUJ – FABRICA DE PENSULE – ora 19.00 //
8.11. – BUCUREȘTI – GALERIA 26 – ora 19.00 //
9.11. – CRAIOVA – TEATRULESCU – ora 19.00.
PROIECT DE ARTĂ ACTIVĂ
FOR THE WIN
JOB OPPORTUNITY!!! CERINȚE: Studii superioare // Minimum 2 ani experienţă // Cunoştinte solide (care vor fi testate) // Creativitate // Atenţie la detalii // Capacitate de a lucra în echipă // Abilităţi de relaţionare și comunicare // Persoană proactivă, cu inițiativă. OFERIM: Șansa de dezvoltare personală și profesională // Contract cu carte de muncă pe salariu mediu pe economie // Asigurare în caz de accident // Asigurare în caz de deces // Implicare până la anxietate // Șansa de a ți se spune în fiecare zi că ești un incompetent pentru a te motiva și stimula să be at your best // Lipsa unei vieți personale // Demontarea sistematică a oricărei forme de demnitate // Umilire indiferent de rezultate // Conștientizarea insignifianței propriei tale persoane din toate punctele de vedere // Insomnii // Stress // Frustrare // Și foarte mulți bani.
Proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri – retART, Teatrul Spălătorie, Teatru Fix, Asociația I.S. Drăgulescu, Colectiv A, Teatrul Ariel, Scot and Company Consulting și Veioza Arte
Fiecare reprezentație va fi urmată de o discuție cu publicul, pornind de la spectacol, despre statutul de independent, despre freelance versus angajat, corporație versus comunitate și posibilitatea creării unei rețele a spațiilor de teatru independente din România, spații cu un concept și demers artistic asumat, manifest, implicat.
“…statutul de independent, așa cum a apărut el în teatrul de la noi, odată cu „generația milenară”[1], deriva dintr-o alegere a libertății, nu dintr-o libertate impusă de context și de condiții. Statutul de independent (inițial identificat prin adjectivul „alternativ”, mai folosit în alte culturi, cum ar fi cea poloneză, de exemplu) ar trebui să presupună o etică și o estetică proprii și să exprime vocea critică a artiștilor care și-l asumă. Să fii independent de sistem nu înseamnă să funcționezi în paralel cu acesta, trăgând cu ochiul la el și dorindu-ți, de fapt, să fii inside. Înseamnă să-ți exersezi vocea critică față de sistem, contribuind prin mijloace artistice la avansarea unor idei capabile să producă schimbare (fie în plan social, fie în plan artistic, fie – ideal – în ambele). Dacă sistemul e îndeajuns de deschis încât să admită critica și să aprecieze formele creative în care a fost ea formulată, preluând spectacolele fără să le cenzureze, atunci cu atât mai bine. Dar dacă nu, nu.” – În contra teatrului independent – Cristina Modreanu, Act Art Magazine 10 octombrie 2013.
Intrarea liberă pe bază de rezervare pe adresa teatrucomunitar@nullgmail.com sau la sediul fiecărui spațiu în care spectacolul va fi prezentat.
Despre For The Win
“Ar fi trebuit să fie – ca multe altele – o demascare a alienării din marile companii, ridicând amenințător pumnul (eventual stângist) împotriva efectelor perverse ale capitalismului: dezumanizare, sclavie modernă, idolatria eficienței, funesta agresivitate concurențială. A rezultat, în schimb, o acuarelă despre inconsistența umană. Workaholici care nu mai știu ce-i un week-end liber, angajați devotați trup și suflet firmei, tineri care nu mai au altă viață în afara celei profesionale, ambițioși prinși în vârtejul carierelor – de fapt, simple umbre umane.”
Cătălin Bogdan – Art Act Magazine
“Acesta ar putea fi un spectacol despre corporatişti şi viaţa lor (nu neapărat interioară). Unora ar putea să le trezească amintiri despre cazul de acum cîţiva ani, al tinerei moarte de prea multă muncă într-o multinaţională. De fapt, ForTheWin e un spectacol despre un anume tip de raportare la propria viaţă şi despre o anume etică. O etică a comunităţii şi comunitarismului, venind din partea unei echipe de artişti care, în ultimii ani, a lucrat preponderent în zona teatrului comunitar şi decide acum să se reinventeze artistic.”
Iulia Popovici – Observatorul Cultural
Lasă un răspuns