La timisoara, hotel timisoara. Hotelul are in hol mese aranjate ca pentru o nunta, funde mari, tapiserie rosie. Holuri exact ca alea din hotelul racova vaslui, acelasi covor stacojiu. Camerele mari, cu o sticluta mica de vin rose si 2 pahare pe bufet langa televizor, linoleum gen parchet, plasma. Frigiderul plin de bautura. Vreo zece sticlute mici de – gin, martini, whiskey, vodka, doua la jumate de sampanie, 2 ciocolatzele mars, 2 granini, 2 ape. Televizor, fir de internet si boxe in baie ca sa auzi ce e la televizor. Sonorul televizorului nu poate fi dat mai tare de 30, care e undeva pe la 20%. Telefon in baie. Soare. Prima zi de vara. Pe geam se vede un colt de cladire si perdeaua falfaie ca in moulin rouge secventa de dragoste cand cei doi se tzin in brate intr-un decor italian. Jucam la studio 5, intram pe langa terasa simfonia si urcam 5 etaje pline de desene cu fiinte suprapamantene in acuarele, culori tari, albastru, portocaliu, roshu. E prima zi de caldura si strazile sunt pline de fete in fustite mini, inghetata si granita care e un fel de inghetata cu apa roz, portocaliu, galben. Jucam intr-o salitza mica, 40/50 de locuri, cu o masa tehnica pe un podium de lemn care se clatina. Trecerea din spate spre scena se face prin balconul de la revolutie. Publicul nu empatizeaza cu personajul moldovean, empatizeaza cu scena in care niste personaje cu discurs civilizat si o atitudine pasiv agresiva discuta daca negrii sunt sau nu criminali periculosi si baga cutzitul in tine fara motiv. Se rade la repetarea cuvantului negru. Mai apoi o colega ne povesteste ca una dintre distractiile ardelenilor este sa isi petreaca mesele de duminica impreuna in familie si sa se felicite ca nu sunt moldoveni sau olteni. Povestim trecand pe aleile inflorite de pe bega despre campania care a incendiat timisoara, cu copilul cu banda pe mana pe care scria homosexual, in urma careia timisorenii s-au sesizat si au daramat panoul. Cand cineva a comentat ca aceasta campanie s-a facut si in Bucuresti si nimeni nu a daramat panourile publicitare, reactia a fost- multumim pentru compliment. Bucurestiul este un orash corupt, fara principii, orashul diavolului, si faptul ca ei nu au luat masura impotriva acestor mizerii ne face sa ne simtim inca o data mandri ca suntem timisoreni. Ne plimbam ca niste tineri occidentali pe strazi printre cladiri mancam inghetata admiram fustitele, florile, pestishorii din bega, aruncam maioneza pe porumbei mancam fish and chips. Consumam din bar 2 granini 2 ape o ciocolata mars si o sampanie. Planul meu este sa nu spunem nici pâs cand plecam la receptie in legatura cu produsele consumate. Ne vom arunca intr-un taxi spre gara si asta e, sa plateasca festivalul. Cand plecam discutam despre cum sa facem, cine vorbeste, orice-ar fi nu spuna ca am consumat din bar. Planul merge perfect, la receptie pare sa nu ii preocupe daca s-a consumat ceva, ne cheama un taxi, cand suntem pe punctul de a ne urca in taxi, ma lovesc de fostul meu profesor. Ceva in sufletul meu tresare ca in primii ani cand asteptam sa ma bata cu mandrie pe umar si sa imi spuna ca am facut o treaba buna, intreb cu un zambet de scolaritza v-a placut/adica…aaa… cum vi s-a parut spectacolul, ceilalti sunt deja in taxi cu bagajele, si profesorul incepe, in felul lui atemporal abstract si foarte meticulos sa imi spuna despre faptul ca trebuie gasita o formula scenica, am un flashback 220V ca si cum clasa de regie s-a mutat in fatza hotelului timisoara si intre timp langa mine a rasarit de nicaieri tipul de la receptie care ma intreaba, cu o privire  albastru pur infipta in ochii mei: ati consumat ceva din minibar? Nu, ii spun eu privindu-l senin in ochi, in timp ce profesorul inca vorbeste de formula scenica. Lipsesc 2 granini, 2 ape, o ciocolata mars si o sampanie. Aha, zic. Colegii din taxi imi fac semne sa ma grabesc. Tipul de la receptie continua sa ma priveasca ca un uliu. Le platesc acum, spuneti-mi cat face, zic, si merg inauntru dupa el, proful dupa mine, in timp ce imi scotocesc buzunarele, continua sa vorbeasca, meticulos, aplicat, atemporal, vine si b, ce s-a intamplat, nimic, am platit consumatia, deci cat am de platit, 2 granini, 2 ape, o sampanie si o ciocolata mars 49 ron. Ii platesc si ma intorc spre profesor- dom profesor, pierd trenul. Va caut eu la scoala. Ne urcam in taxi in timp ce eu injur in gand toate formulele scenice care numai necazuri mi-au adus toata viatza. Ne intoarcem in tziganie. Duminica facem greseala sa confundam tm cu bucurestiul si sa iesim “la plimbare”. Cismigiu cu oameni lipiti de gardurile cu pauni si ratze si lebede, facand poze, lacul plin de fulgi si gainatz, zeci de parintzi repetand isteric- uite vezi cum ishi baga capul sub apa? Toti se plimba grabitzi si se trag de mana unul pe altul intr-o aglomeratzie gen mai putzin de 20 cm intre ei, tot felul de fetze, un tata tragand de mana o fetitza care plange, – tu tot timpul o sa o dai in bara asa faci tu, tot timpul o sa faci ceva sa o dai in bara! Fetitza plange cu spume in timp ce taica-su o tarashte de mana pe aleea csatanilor. Multe femei la 50, inghesuite una langa alta pe banci, cupluri sub copertine. In autobuz au inceput deja cu transipratiile, conversatiile au inflorit in jur Sa nu te pregatesti cu nimic, da? Mergem si in parc? Atunci e foarte bine. Vin pe la zece. E perfect, doamna Weber. Daca ajung dupa unu, ca nu stiu cat dureaza la dentist, o sa vedem, dar in principiu la zece. Si sa nu te pregatesti cu nimic ca ma supar rau rau de tot. Bine, doamna weber. Bine, cocoselule. Asa ramane. Te sarut. Toamna si iarna parca sunt mai tacuti acum vorbesc totzi la telefon unul cu altul sau singuri.

Apoi cu c la cafeneaua aia krishna de la kogalniceanu inauntru racoare umbra izolare maxima muzica turceasca bem cafea povesteste de plecarea ei in nicosia de iubitul cu care vorbeste de 5 luni in fiecare zi pe internet el isi cheama prietenii acasa si ei vorbesc cu ea pe web si toti o asteapta cu bratele deschise si pe ea si pe ala mic sunt foarte prietenoshi si ii promit ca o sa se ajute sa se descurce sa isi gaseasca ceva, incredibil cat de calzi sunt ce diferiti sunt de noi zice nici nu ma cunosc si toti vor sa ma ajute. La inceput ma gandeam sa ii zic ca e cam riscant te duci asa nici nu il cunosti pe ala, acum dupa 5 luni de relatie pe net timp in care a si divortat pare mult mai fericita. S-a schimbat, a inceput sa spuna la serviciu ce nu ii convine acolo, iar la serviciu a inceput sa i se reproseze ca de ce s-a schimbat asa, o sa devina o nesuferita si nu o sa mai vorbeasca nimeni cu ea. Rade- pana acum eram proasta lor zice, dar acum sunt mult mai linistita am asa o siguranta vorbim in fiecare zi pe mes, pe webcam, daca nu il lasa colegii la laptop ne dam mesaje ma asteapta pe net in fiecare seara cand ajung de la servici si imi spune hai ti-ai facut odata bagajele? Sa vinzi tot din casa ca sa fiu sigur ca nu te mai intorci. Am fumat narghilea si era foarte bucuroasa, mustacea ca face o shotie, i-a dat mesaj lui sa ii spuna unde e si ca daca poate sa fumeze si ea o narghilea si el i-a zis da, dar numai putin. Vrea sa o convinga sa se lase de fumat, i-a spus- pai exista atatea fete care vor ca prietenii lor sa se lase de fumat si tu ce faci? Nu mai fuma ca nu iti face bine. Ieshim de la krishna soare ametitor, praf, vorbim de ce frate sunt atat de multi oameni tot timpul pe strazi de unde dracu tot apar. Ea se duce sa isi caute o bratara simpla rotunda de argint pentru ca i-a zis sa isi cumpere o bratara din aia, ca asta e un semn pentru indieni si arabi ca are un prieten, unde e un meli melo sa imi gasesc si eu o bratara din asta. Pleaca si eu merg spre casa, praf, discutzii in autobuz, imi transpira genunchii, toti isi belesc ochii la rochitza asta scurta e drept ca nici eu nu gandesc daca ma imbrac asa, un barbat cu o ceafa groasa de 15 cm tunsa scurt transpira in fatza mea,  am un mic tic in situatii din astea dau din buze ca si cum as murmura ceva si ma simt aproape la fel de ok ca atunci cand o faceam la londra unde te simti perfect comfortabil daca vorbesti sau canti singur, ieri pe strada am vazut un tip care canta singur un fel de arie de opereta parea irlandez tricou cu dungi gulerash alb mergea pe la ora 6 PM pe strada beat ranga canta aria asta apoi a traversat magheru printre masinile care mergeau a blocat traficul si s-a pierdut in multzime. O fetita ma trage de geanta si spune ca vrea si ea gentuta ca a mea, albastra. Albastra. Albastra. Albastra. Albastra. Da din picior nevrotic. Maica-sa ii repeta mecanic ca are una argintie acasa. Nu-ti mai place aia? Caldura in autobuz. Ora unu, dar inghesuiala. Imi aduc aminte ca vorbeam cu cel mai prajit prieten al meu o data m-a intrebat cum a fost la londra i-am zis ca mi-am dat seama ca suntem prea multi s-a uitat la mine cu ochii mari te-ai facut si tu nazista mi-a spus, vezi, asta iti face occidentul.

http://www.youtube.com/watch?v=4WslaZFZGrs