Mitos Micleusanu si Bogdan-Alexandru Stanescu isi povestesc primele fumuri precoce consumate, iar Cristian Neagoe citeste cateva fragmente din textul pe care l-a scris pentru antologia Primul meu fum, fragmente neaparute insa in aceasta editie a cartii. Invitat special: Echeru Mortii, protagonistul prozei lui Dan Sociu.

După Prima mea beţie, Primii mei blugi şi Prima mea dezamăgire în dragoste, Editura ART continuă seria Prima dată cu antologia Primul meu fum. Coordonat de Andra Matzal, volumul cuprinde aproape 30 de istorii personale ale unor scriitori cu vechime, dar şi ale unor autori care îşi povestesc primele fumuri în primul text.

În Primul meu fum semnează: Michele Bressan, Cheloo (Paraziţii), Livius Ciocârlie, Alex Cistelecan, Andrei Codrescu, Paul Dunca, Vasile Ernu, Şerban Foarţă, Miron Ghiu, Vera Ion, Aurora Liiceanu, Mitoş Micleuşanu, Cristian Neagoe, Philip O’Ceallaigh, Lia Perjovschi, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Adrian Schiop, Dan Sociu, Dan Stanciu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Jean Lorin Sterian, Vava Ştefănescu, Lucia T, Răzvan Ţupa, Elena Vlădăreanu.

Publicarea unei cărţi despre fumat în plin discurs al sănătăţii normativizate, în care Fumatul dăunează grav sănătăţii, Fumatul duce la impotenţă, Fumatul provoacă cancer pulmonar, care este letal etc., merge din capul locului în contratimp cu „pulsul vremii”. După ce a fost trimis în valuri, cerculeţe şi spirale pe toate canalele lumii „civilizate”, fumul iese din ce în ce mai greu şi mai rar în spaţiul public, fiind împins încet, dar sigur către periferii sau către sfera din ce în ce mai restrânsă a privatului. Timpul pentru literatura intoxicării a trecut şi el, deşi cantitatea de cerneală consumată în jurul fumatului a rămas relativ constantă. Dacă acum două sute de ani începeau poezia fumatului şi apologia „combustibililor” (de la nicotină, la opiu), la începutul secolului abia trecut pofta pentru fumat a fost cultivată în masă şi, potrivit istoricilor tutunului, doar religia consuma mai multă hârtie în diseminarea ei decât literatura construită în jurul fumatului şi-a subspeciilor lui. Încă o sută de ani mai târziu, şarpele îşi înghite coada şi toată literatura „oficială” a fumatului fie se medicalizează, fie se transformă în propagandă anti & derivatele ei, ghidurile de self-help în lupta cu „flagelul”.

Lansarea cărţii va avea loc miercuri, 30 iunie, la ora 18, la Green Hours, unde vă aşteaptă la schimb de experienţe şi poveşti despre fumuri mulţi dintre autorii antologiei: Aurora Liiceanu, Vava Ştefănescu, Antoaneta Ralian, Elena Vlădăreanu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Vasile Ernu, Adrian Schiop, Dan Sociu, Costi Rogozanu, Mitoş Micleuşanu, Jean-Lorin Sterian, Răzvan Ţupa, Michele Bressan şi Miron Ghiu.

In 1978, pe coperta de la A Contract with God, and Other Tenement Stories a lui Will Eisner aparea, formal, o noua specie: romanul grafic (graphic novel). 30 de ani mai tarziu, mai precis saptamana trecuta, aceeasi specie ajunge pe o coperta made in.ro: Persepolis de Marjane Satrapi (Editura ART & Jumatatea plina) .
Chiar daca BDfilii o cunosc demult pe Satrapi, nu doar din editiile originale ale cartii, ci si din Persepolis-ul animat premiat la Cannes (2007), cea mai mare parte a celor care parctica cititul (linear, in formatele lui traditionale) priveste oarecum suspicios ideea lecturii in cadre de BD. De aceea taskul Persepolis nu continua un drum batatorit, ci primul pas care te-ar face sa spui this is the beginning of a beautiful friendship. Intre cel care citeste si un gen de literatura care iti activeaza, in fond, alte functii de interpretare.
Autobiografia lui Marjane e toata alb-negru, in spatele carora multe zone gri; fie ca sunt legate de politica, religie, sex, gender, West vs Non-West, popculture, toate sunt sectionate in aproape toate cadrele din carte. Desi fondul Persepolis e unul cat se poate de dramatic, ochiul care reconstruieste – mereu in formula imagine/text – e ironic, inteligent, direct. Gata, no more spoliers.

artwork by milos jovanovic

Arnon Grunberg a venit in Romania, din intiativa Ambasadei Regatului Tarilor de Jos si a revistei Noua Literatura, pentru a vorbi despre experiment social si literatura. Dezbaterea care a a vut loc in Clubul Control i-a mai avut in prim plan pe Ana Chiritoiu, Mihaela Michailov, Paul Cezar Badescu, Jaap Faber, Gheorghe Nicolaescu si Denisa Comanescu, acestora alaturandu-se pe parcurs Andra Matzal, Vlad Ioan Tausance sau David Schwartz.

Arnon Yasha Yves Grunberg are 38 de ani şi a publicat pînă acum peste 47 de titluri: 10 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de prelegeri universitare, unul de scrisori, unul de eseuri, piese de teatru, două nuvele, o antologie de proză din Europa de Est şi o culegere de texte scrise împreună cu studenţii săi de la Universitatea din Leiden. Majoritatea romanelor sale au cîştigat importante premii în Ţările de Jos şi în străinătate; cum două dintre ele sînt scrise sub pseudonimul Marek van der Jagt, autorul a primit astfel de două ori premiul Anton Wachter pentru debut, caz unic în literatura de limbă neerlandeză. În plus, Grunberg este singurul scriitor neerlandez care a primit de două ori prestigiosul premiu AKO.

Grunberg a avut rubrici în numeroase reviste şi cotidiene din Ţările de Jos şi din alte ţări, iar cărţile sale au fost traduse în 23 de limbi. În româneşte s-au tradus, la Editura Humanitas Fiction, romanele Istoria calviţiei mele (2007, traducere de Gheorghe Nicolaescu) şi Nesuferitele zile de luni (2008, traducere de Anda Dragomir).

S-a născut la Amsterdam, şi-a abandonat studiile liceale, a pus bazele unei edituri şi a picat admiterea la Teatru. Şi-a publicat primul roman, Nesuferitele zile de luni, la 23 de ani; cartea a fost tradusă în 13 limbi.

În prezent locuieşte la New York.

noua literatura

arnon grunberg

Antoaneta Ralian, Mitos Micleusanu si Marius Chivu ne invita sa tragem cu ochiul si urechile in amintirile despre primele dezamagiri in dragoste. Cum aratau idilele consumate in gradinile Romanului din anii ‘30, cand privirile erau cel mai eficient vehicol al amorului, cum poate religia sa desparta doi adolescenti si cum arata schema pentru o metafizica a dezamagirii, aflam alaturi de trei dintre autorii volumului “Prima mea dezamagire in dragoste”, publicat de Editura ART. O productie veioza arte.

Scriitorul neerlandez Arnon Grunberg a fost în Ucraina să-şi caute nevastă. Şi a scris despre asta.

Joi, 3 decembrie, în Club Control, citim şi vorbim cu Arnon Grunberg despre literatură & experiment social.

Participă: Cezar Paul-Bădescu, Mihaela Michailov, Vlad Ioan Tăuşance, Denisa Comănescu, Gheorghe Nicolaescu, Jaap Faber, Ana Chiriţoiu.

Powered by Ambasada Regatului Ţărilor de Jos şi revista Noua literatură
Parteneri: Veioza Arte
+++ Editura Humanitas Fiction, Heineken, Metropotam, Control

After-party cu Stütz

Intrarea liberă

Cel de-al doilea volum al Colecţiei “Prima dată” este coordonat de Corina Bernic. “Primii mei blugi” înseamnă 18 texte aparţinând unora dintre cei mai vizibili scriitori, arhitecţi, artişti, filosofi, jurnalişti şi traducători români. Declicul amintirilor este prima pereche de bluejeans, cu toate emoţiile, tensiunile, dorinţele şi demonii săi, de cele mai multe ori povestirile ajungând şi la discuţia mai încăpătoare, despre aura acestui obiect-fetiş al României de dinainte de revoluţie şi imediat după 1990.

***
lansarea va avea loc luni, 23 noiembrie, ora 18, in sub_carturesti
invitati: corina bernic, marius chivu, silviu dancu, catalin avramescu

Dupa betii cu “Pokemon” si polimeri lichizi, Iulian Tanase si Gabriel H. Decuble reviziteaza unul dintre vehicolele clasice ale primei betii: visinele. Cum reusesc visinele imbibate in alcool sa trezeasca animalul din noi si care ar fi conceptele comune betiei si ontologiei sunt doar cateva dintre pistele pe care pornesc Iulian Tanase si Gabriel Decuble, doi dintre cei 19 autori ai volumului “Prima mea betie”, aparut la Editura ART.

**
Colectia “Prima data” a Editurii Art va continua cu marturii despre transformarile radicale pe care le implica “Primii mei blugi”, precum si despre statutul privilegiat al jeansilor in cultura romana.

Bogdan Ghiu, Augustin Ioan si Constantin Vica reconstituindu-si fiecare cate un traseu – mai vag sau mai bine localizat – din harta betiei. Cum ajungi la ecuatia perfect distilata pentru a-l gasi pe Scriitorul de Aur, cum s-a supravietuit pe vremea cand alimentarele functionau pe post de sex shop-uri, aprovizionate doar cu vin spumant si telina sau cum de “Motorola” + suc de portocale = “Pokemon” sunt doar cateva dintre indiciile acestor schimburi de experiente cu multe intorsaturi de situatie.

Revizitarea primei betii este, in fond, un pretext pentru a face loc altor convingeri si sisteme explicative. Ramane infrastructura literaturii romane una pur etilica? Sunt drogurile – in sensul cel mai larg, integrand banalele alcooluri ti tutunuri – instrumente tehnice, ne ajuta ele sa traim? Doar cateva dintre usile pe care le deschid autorii “Primei mele betii”.

**
Colectia “Prima data” a Editurii Art va continua cu marturii despre transformarile radicale pe care le implica “Primii mei blugi”, precum si despre statutul privilegiat al jeansilor in cultura romana.